În anul 1994 elita politică moldovenească, corpul legislativ, prin consens, a adoptat două decizii politice de importanță strategică pentru Republica Moldova, care sunt, în contextul actual, de stringentă actualitate, dar și un garant de stabilitate:
Este vorba despre statutul de neutralitate permanentă, stabilit în Constituția Republicii Moldova și Legea „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).
Astăzi avem o altă elită politică. Trăim în condiții noilor circumstanțe ale politicii interne și geopoliticii. Dar nu există motive pentru a renunța la aceste acte normative, la aceste principii, care asigură liniștea și buna funcționare a statului moldovenesc.
Legea Despre statutul special al UTAG ca un element al principiilor democratice face posibilă descentralizarea puterii, ca o formă de divizare a puterii statului. Grație acestui fapt, Autonomia Găgăuză- noi, putem soluţiona de sine stătător problemele cu caracter politic, economic şi cultural, în limitele competenţelor, și potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.
Politic vorbind, oferirea unui statut de autonomie Găgăuziei a dus la dispariția așa-zisei „problemei găgăuze”. În locul acesteia, a apărut un model funcțional de autodeterminare a Găgăuziei ca parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova.
Găgăuzia din 2023 nu mai este Găgăuzia din anii *90 și nici Găgăuzia din 2014. Prin dialog sincer, prin argumente am „tratat” autonomia de o fobie față de Uniunea Europeană, față de instituțiile democratice europene. Rămân în continuare încrezătoare în faptul că doar o comunicare eficientă dintre reprezentanții puterii și cetățeni poate servi drept unica și cea mai sigură soluție pentru a construi o societate armonioasă, bazată pe încredere și respect reciproc.
Astăzi nu există disensiuni periculoase între autoritățile centrale și cele regionale. Chiar dacă relațiile administrației politice regionale cu unii reprezentanți ai partidului de guvernământ uneori par mai puțin prietenoase. Acest fapt însă nu poate servi drept pretext pentru a considera Găgăuzia o regiune periculoasă pentru unitatea și securitatea țării.
Ne îngrijorează, desigur, unele declarații ale politicienilor de la Chișinău precum că Legea despre statutul special al UTA Găgăuzia ar trebui retrasă.
Cu un război la hotare, când geopolitica determină toate celelalte dimensiuni ale politicului, este cel puțin iresponsabil să sugerezi modificarea Constituției și renunțarea la statutul special al UTA Găgăuzia.
Dar în pofida, retoricii provocatoare, în Autonomia Găgăuză s-a menținut echilibrul și stabilitatea politică. Chiar dacă unii își doreau mult o confruntare scandaloasă între executivul de la Comrat și Adunarea Populară, am știut la timp „să punem săbiile în teacă” și să oprim conflictul. Mai mult, ne-am propus să vedem oportunități acolo unde alţii au văzut doar riscuri. Pentru că suntem un popor optimist și vedem, în fiecare dificultate o oportunitate.
Vom opta pentru menținerea acestui statut! Vreau ca toți să audă, în special, în contextul actualelor dezbateri publice pe marginea reformei administrativ-teritoriale, care este pregătită complet netransparent și în secret de societate. Unul dintre conceptele reformei, care figurează în presă, prevede constituirea a 10 raioane extinse, unul dintre care urmează să fie Comratul (care cuprinde actuala UTA, dar deja cu statut de raion, nu autonomie).
Stimați participanți ai simpozionului,
Având un războiului în preajmă, este foarte important să știm să menținem încrederea și dialogul între centru și autonomie, între cei care iau azi decizii responsabile în numele poporului.
Din păcate, avem suficiente exemple de decizii iresponsabile ale autorităților, din cauza cărora economia Moldovei și securitatea energetică a statului nostru au fost grav afectate. Am văzut cum autoritățile au prezentat numeroase greșeli ale administrației publice societății ca „măsuri forțate cauzate de război”.
Sper mult că noua componență guvernamentală va reuși să lupte nu cu dușmani inventați, dar cu cei reali – inflația de peste 30%, salariile și pensiile mici, prețurile foarte ridicate la produse și servicii.
Și, totodată, să nu fie exagerate sentimentele de frică, de lipsă de securitate în societate. Să nu ajungem într-o mare depresie națională.
Anul 2022, s-a memorat pentru toți locuitorii Moldovei ca un an trăit la limita emoțiilor, a fobiilor, în regim de situație excepțională. O astfel de atmosferă a fost stabilită de Comisia pentru Situații Excepționale, o structură practic necunoscută rezidenților, care, totuși, pe tot parcursul anului a luat decizii ocolind ședințe de guvern și discuții parlamentare.
Recenta declarație a dnei Sandu despre riscurile de securitate și destabilizare a situației în Moldova, cu participarea cetățenilor din Serbia și Muntenegru nu doar că au alertat cetățenii, dat a provocat și un mic scandal diplomatic. Reprezentanții oficiali de la Belgrad, cât și Podgorica după declarațiile președintei Republicii Moldova, așteaptă explicații și confirmări fiabile ale acestor cuvinte.
Cel mai grav însă că în acest context Găgăuzia ar putea fi tratată din nou ca veriga slabă a securității statului, ca zonă de risc sporit de explozie politică. Asta, cel puțin, decepționează.
Doamnelor și domnilor,
Vă spun cu mâna la inimă, ultimii ani de mandat mi-au solicitat eforturi suplimentare pentru a menține un dialog constructiv cu autoritățile centrale. Dar sunt mândră de faptul că, aici, am reușit să demonstrăm că suntem solidari, că orice neînțelegeri pot fi eliminate prin dialog și poate, uneori, prin compromis, dacă acesta se face în interesul public, în beneficiul cetățenilor.
Anul 2023 va fi unul foarte responsabil din punct de vedere politic – la nivel național, dar și în Găgăuzia. Alegerile locale din toamnă vor fi un examen serios pentru toate partidele politice și desigur pentru partidul de la guvernare. Dacă, desigur, în condiții de situație excepțională, scrutinul nu va fi amânat pentru o anumită perioadă. Ne-am convins deja că CSE, care se bucură de imputerniciri exagerate, ar putea decide și acest lucru.
De asemenea, vom avea și alegeri în Găgăuzia – alegerea bașcanului.
Pentru mine, ca și guvernatoare a Găgăuziei, care a deținut două mandate consecutiv, este foarte important ca următorul guvernător să promoveze politici care ar asigura progresul și stabilitatea în regiune, să fie protagonistul unui dialog constructiv în continuare cu autoritățile administrației publice centrale. Am perseverat în acest sens și sper următorul bașcan să nu înceapă de la foaia albă. Ceea ce ar trebui să însușească cei ajunși la guvernare e, că deținând funcții publice, orgoliile personale și obidele nu mai au sens.
Cum spunea un mare filosof, omenirea nu va scăpa de necazuri până când deținătorii puterii politice nu vor deveni iubitori ai înțelepciunii.
Pe finalul mesajului meu, doresc să fim prudenți și să păstrăm pace în țară și liniște în casele noastre. Să fim cât mai rezistenți față de politicile și declarațiile amatoriste ale unor înalți funcționari în stat, care când ne amenință cu „invazia armatei ruse”, când cu „renunțarea la statutul de neutralitate”. Declarațiile pripite și războinice sunt foarte periculoase acum. Nu poți prin inducerea fricii să ți în supunere un popor. Și nici să-l faci mult să rabde. Pentru că la un moment dat răbdarea încetează a mai fi nu o virtute.
Vreau să acționăm în așa mod, încît să facem ca politica să reflecte ce avem mai bun din noi și nu ceea ce e mai rău.
Să rămânem fideli rădăcinilor și identității noastre și să privim cu încredere spre viitor în componența unui stat unitar, independent, suveran și pașnic.
Mulțumim pentru atenție și doresc o muncă fructuoasă participanților ai simpozionului.