Ziua de astăzi, 23 decembrie, cu rădăcini simbolice care duc spre anul 1994, este una deosebită pentru noi, găgăuzii. Este o zi cu rezonanță, cu avansat grad de emotivitate, dar și cu profundă încărcătură politică.

Astăzi, se împlinesc 28 de ani de la adoptarea Legii privind statutul Autonomiei Gagăuze.

S-ar părea că atmosfera tensionată, pe care a degajat-o statutul special pentru Găgăuzia, a rămas undeva în anii 90. Politica, însă,  găsește totdeauna loc și timp pentru așa –zise surprize.

După 28 de ani de funcționare a Legii 334/1994, unii actori politici mai pun în dubii constituționalitatea acordării statutului de Autonomie.” Retrageți de urgență ”autonomia” așa-zisei UTA Găgăuzia, care este coloana a 5-a ruso-găgăuză și  pregătește destabilizarea R.Moldova!” – cam așa sună apelul unor politicieni, care ei însăși provoacă destabilizarea în țară.

În contextul războiului din Ucraina și a crizelor multiple prin care trece Republica Moldova, a trebuit, în calitatea mea de guvernatoare a Găgăuziei, să declar de la multe tribune și în cadrul multor întrevederi cu oficiali și ambasadori acreditați în țară, că Găgăuzia nu va fi o zonă de instabilitate și insecuritate pentru R. Moldova, chiar dacă unii și-ar fi dorit acest lucru. Mă întreb – o fac, oare,  având argumente politologice pragamatice sau o fac doar de dragul ieșirii cu ceva scandalos în scena politică.

După ce ne- a fost oferit statut de autonomie, Găgăuzia niciodată nu a depășit și nu a trecut limita care să poată fi calificată drept o autonomie cu tendințe secesioniste. 

Noi niciodată nu ne-am izolat ca Transnistria, noi am continuat să participăm în procesele naționale, în toate procesele politice.

În pofida unor interpretări eronate, am susținut și susținem aspirațiile de integrare în Uniunea Europeană. Explic: noi nu aven nici teamă, nici reticență, pentru că politicile europene nu defavorizează minoritățile etnice. Dar, totodată, nu considerăm că procesul de integrare ar trebui să ne rupă definitiv de relațiile cu partenerii noștri tradiționali. Dacă gazele din Federația Rusă sunt mai ieftine, atunci trebuie procurate de la Gazprom; dacă energia electrică, produsă la stația de la Kuciurgan este mai ieftină, atunci trebuie procurată de la Dnestrovsc. De acest adevăr și pragmatism s-a convins în cele din urmă și guvernul de la Chișinău, dând dovadă de multă inconsecvență decizională.

Stimați locuitori ai Găgăuziei,

În acești 28 ani am făcut, cred, prea puțin pentru a accelera procesul de incluziune culturală și lingvistică a găgăuzilor.

Sper ați urmărit și ați apreciat campania noastră ”Descoperă  Găgăuzia prin cultură”,  care a presupus organizarea câtorva concerte susținute de artistii noștri în mai multe raioane și orășele din țară. Trebuie să ne promovăm cultura, tradițiile și să ne simțim cu adevărat o familie multinațională unită.

La Bălți, Edineț, Ialoveni, Sîngerei, Orhei și Fălești noi am fost întâlniți cu Săli de cultură pline și cu un public foarte entuziast. Ne-am simțit într-adevăr ca o familie unită și multinațională.  

Mai avem un domeniu, în care trebuie să perseverăm – factorul lingvistic. Ceea ce ne-a reușit, deocamdată, mai puțin e să aducem în regiune limba de stat, fără a limita, totodată, dreptul găgăuzilor de a comunica și studia în limba găgăuză. Mai mult, implementarea unui program multilingual de studii în școlile din Găgăuzia va elimina în perspectiva apropiată problema cunoașterii limbii oficiale a statului, dar va oferi oportunități și pentru studierea aprofundată a limbilor de circuit internațional. Copiii noștri trebuie să fie adevărați intelectuali.  

Onorat public,

Legea privind statutul special juridic al Găgăuziei nu doar că este una foarte necesară, ea reprezintă, de fapt, un amalgam dintre trei componente ale politicului – înțelepciune, compromise și viziune, ceea ce le lipsește astăzi multora ajunși la putere.

Nu întâmplător Legea Republicii Moldova care acordă statut jururidic special Găgăuziei este chiar de vârsta Constituției Republicii Moldova, primei Constituții a statului independent și suveran R. Moldova.

Legea despre statutul special al Găgăuziei ne permite organizarea și funcționarea tuturor instituțiilor puterii. Acum depinde de cultura noastră politică dacă suntem capabili sau nu să asigurăm conlucrarea între Executiv și Adunarea Populară în beneficiul celor apoximativ 150 de mii de locuitori ai Găgăuziei.  Colaborarea dintre aceste instituții ne va spori capacitatea de decizii autonome în materie de economie, probleme sociale. Să găsim pârghii stimulatorii pentru agenți economici, pentru potențiali și actuali investitori.

DA,

Cu mare regret, totuși, trebuie să recunoaștem faptul că avem o comunicare mai dificilă cu Executivul de la Chișinău, dar și cu instituția prezidențială.

Reprezentanții partidelor aflate la guvernare, însă, vin și se duc, iar relațiile între cetățenii acestui stat, între moldovenii și găgăuzii care au fost găzduiți aici de pe timpurile țarului rus Alexandru I, trebuie să fie, în primul rând, bazate pe încredere și apoi prietenoase. Noi trebuie să păstrăm pacea și armonia în Casa Noastră comună – Republica Moldova.

Mai mult, vreau să vă spun că ne așteaptă un exercițiu important în vara acestui an – alegerea bașcanului Găgăuziei. Autoritățile centrale planifică noi reforme-reforme care sunt pripite, dureroase și nu sunt gândite până la sfîrșit.

În această situație, este important pentru noi, locuitorii Găgăuziei, să consolidăm unitatea internă. Numai în acest caz vom putea să ne păstrăm identitatea, să depășim toate provocările și să continuăm dezvoltarea.

Ne doresc tuturor sănătate, pace, bunătate și prosperitate.

La mulți ani, Găgăuzia! Fii binecuvântată, Autonomia Găgăuză!