Mesaj adresat în cadrul Conferinței de rang înalt “Identitatea minorităților etnice în diferite comunități: perspectiva Europeană”, organizată de Consiliul Europei în cadrul președinției Ungariei.

Excelențe,
Stimate doamne și stimați domni,

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a vorbi în față Dvs în Casa Europei, care este un simbol important al respectului reciproc și al dialogului democratic. Este o mare onoare!
Republica Moldova împreuna cu Consiliul Europei au o istorie comuna de peste 26 de ani, care a adus rezultate clare, lecții învățate și progrese vizibile.
Totuși avem încă foarte multe de învățat și de conștientizat și azi vreau să împărtășesc cu Dvs îngrijorările și speranțele mele legate de evoluția situației politice și sociale în țara mea – în Republica Moldova.

Anul acesta, Republica Moldova a împlinit 30 de ani de independență.
În mesajele referitoare la această dată, politicienii au vorbit despre mândrie și demnitate, despre succese și despre speranță, au demonstrat spirit de luptător pentru bunăstarea societății și nu s-au abținut să arunce săgeți otrăvite unii în alții.
Dar, toți au evitat să pomenească provocările complexe, care le confruntă Moldova, și  motivele acestor provocări.

La 30 de ani de independență, Moldova este țara, din care anual pleacă zeci de mii de tineri. Pleacă tineri, care vor și pot să muncească. Pleacă tineri talentați, care se integrează perfect în viața socială și economică a altor state. An de an, Moldova pierde energia de dezvoltare și modernizare.
Moldova trăiește sub apăsarea unor tendințe periculoase: populația anual îmbătrânește; natalitatea scade; numărul oamenilor angajați în economia reală, care achită taxe scade și e practic egal cu numărul pensionarilor și al beneficiarilor de diverse îndemnizații; populația raioanelor scade constant de mulți ani și zeci de localități au murit.
Despre aceste tendințe politicienii practic nu vorbesc.
Politicienii trăiesc într-o luptă interpersonală permanentă. Din păcate, nu este o luptă a ideilor și a proiectelor de dezvoltare, ci este o luptă cinică pentru putere, în care nu există linii roșii și lucruri inadmisibile.
Politicienii nu construiesc, nu dezvoltă, nu crează oportunități și, prea des, sunt sursa de exemple proaste pentru societate.

Plecarea tinerilor din Republica Moldova reflectă atmosfera depresivă în societate – atmosferă generată și alimentată de comportamentul clasei politice.
De 30 de ani politicienii moldoveni declară că vor să construiască un stat democratic. Dar, nu poți construi democrația folosind metode ne-democratice. Așa am ajuns că, în anul 2021, democrația moldoveană e la fel de fragilă cum a fost acum 10 ani.
An de an am elaborat și adoptat sute de legi și norme, care urmau să consolideze democrația în Moldova – dar democrația noastră nu a devenit mai matură și mai puternică.

Clasa politică abordează democrația superficial și numai din perspectiva de consumator. Politicienii au perceput democrația ca o sursă de drepturi și libertăți nelimitate și nu își asumă niciun angajament democratic.
Ei ignoră angajamentul de a respecta alți oameni – de a respecta drepturile și libertățile lor.
În schimb ei împart societatea în “ai lor” și “străini”, în “buni” și “răi” – uitând că toți oamenii, indiferent de identitatea națională, sunt cetățeni ai Republicii Moldova cu drepturi și obligațiuni egale.
Ei ignoră angajamentul de a fi un exemplu bun pentru societate.
În schimb ei și-ai atribuit dreptul de a judeca și condamna, semănând ură și dezbinare.
Ei ignoră angajamentul de a vorbi cinstit.
În schimb zi de zi recurg la dezinformare și manipulare.
Pe aceste motive, polarizarea politică în Moldova a atins cote maxime iar dialogul civilizat și reciproc respectuos, orientat spre identificarea compromisului, lipsește definitiv.

Democrația nu e în declarații; democrația nu e în norme și legi; democrația nu înseamnă doar drepturi și libertăți.
Democrația e o cultură socială adoptată de colectivitate.
Democrația e un angajament ferm de a respecta alți oameni și de a respecta dreptul lor la opinie.
Democrația nu e o atmosferă, din care cu toții doar luăm drepturi și libertăți.
Atmosfera democrației autentice apare doar atunci când, marea parte a colectivității contribuie la construcția ei.
Și cei mai activi constructori ai democrației ar trebui să fie politicienii – cei care pretind să conducă societatea.

Azi Moldova are nevoie de susținere în crearea și promovarea culturii democratice. Avem nevoie de exemple bune de respect reciproc și de dialog civilizat.
Trebuie să învățăm să ne ascultăm atent și să găsim compromis, atunci când trebuie să găsim loc pentru pas înainte spre progres.
Trebuie să renunțăm la practicile vicioase de manipulare și dezinformare a societății – care distrug democrația.
Trebuie să renunțăm la polarizarea politică și la acțiuni, care dezbină societatea.
Trebuie să învățăm să contribuim la construcția democrației autentice prin comportament și atitudine responsabile.
Azi Moldova are nevoie de evoluție, nu de revoluție.

În acest sens, Consiliul Europei cu instrumentele sale, inclusiv Adunarea Parlamentară, Comitetul de Miniștri, Comitetul consultativ pentru minoritățile naționale, Comisia de la Veneția au capacitatea să ne ajute să oprim polarizarea politică și să unim societatea.
Cetățenii Republicii Moldova merită un prezent și un viitor mai bun.