Excelențe,
Stimați participanți la cel de-al VIII Forum Global Baku,

Mai întâi mulțumesc Bordului Nizami Ganjavi International Center pentru oportunitatea de a participa la acest eveniment important și pentru oportunitatea de a împărtăși cu Dvs îngrijorările, speranțele și planurile.

Pandemia a pus la grea încercare omenirea și toate procesele sociale și economice globale. Cu toate că, în prezent omenirea e mai puternică decât a fost vreodată, pandemia a zdruncinat în temelie viața socială și economică și a acutizat un șir de probleme mai vechi, care prezintă amenințări ce nu le mai putem ignora.
Pandemia ne-a arătat cât de vulnerabili suntem și unde sunt vulnerabilitățile noastre mari.
Încălzirea globală; poluarea aerului; secetele și inundațiile; problema deșeurilor solide, care au inundat mii de hectare de terenuri, râuri și mări; criza migranților și a refugiaților – sunt probleme pe care omenirea încă nu a început să le soluționeze sistemic. Dar aceste probleme amenință dezvoltarea noastră durabilă.

Comunitatea umană a ajuns la nivelul actual de dezvoltare pentru că oamenii sunt inteligenți și talentați – și pentru că oamenii știu să construiască echipe mari și să coopereze pentru atingerea obiectivelor comune.
Dar, problemele menționate mai sus, arată că oamenii în procesul lor de dezvoltare, prea des au acționat egoist și nu au reușit să fie suficient de buni și de atenți unii cu alții și cu mediul înconjurator.
Istoria omenirii ne arată că, deseori, e mult mai complicat să fim buni, decât să fim inteligenți.
Inteligența o primim ușor – e un cadou de la natură – și fiecare dintre noi decide în ce scopuri își folosește inteligența.
Să fim buni cu adevărat – buni și atenți cu alți oameni, buni și responsabili față de mediul înconjurator – e o alegere. Și adesea, este o alegere grea, care ne solicită respect față de alți oameni; ne solicită disponibilitate de a ne împarți cu ce avem, și deschidere de a ajuta; ne cere răbdare și toleranță; iar, uneori, ne cere să sacrificăm personalul pentru un interes colectiv.
Să fim buni înseamnă să renunțăm la egoism și să tratăm alți oameni exact așa cum ne tratăm pe noi.
Să fim buni înseamnă să ne asumăm grija de mediul înconjurător – să ne implicăm în păstrarea ordinii; înseamnă să nu poluăm; înseamnă să consumăm rațional energia, alimentele și orice alte mărfuri.

Încă nu am învățat să prioritizăm rațional. Prea des ne amintim de protecția mediului înconjurator doar când avem nevoie să ambalăm frumos un proiect, ori un business-plan, ori un plan de campanie electorală.

Nu intenționez să critic – doar vreau să fac o paralelă.
E extraordinar că oamenii fac planuri de colonizare a planetei Marte și cu plăcere investesc în asta.
Dar, cred că acum, e important să investim mai mult în reducerea impactului nostru asupra mediului înconjurator. Să investim mai mult în stoparea procesului de încălzire globală și în reducerea poluării aerului.
Să investim în colectarea și procesarea deșeurilor solide, acumulate în cantități dezastruoase.
Să investim în reducerea inegalității sociale, economice și etnice.
Să investim în aprovizionarea țărilor sărace cu vaccin anti-Covid și cu necesarul pentru tratamentul bolnavilor.
Să investim în educația tinerilor și a copiilor, pentru ca ei să fie mai buni decât noi; mai respectuoși unii cu alții, decât suntem noi azi; să fie mai generoși și mai atenți unii cu alții, decât suntem noi; să fie mai responsabili față de mediul înconjurator, decât suntem noi; să fie mai puțin egoiști, decât suntem noi.
Cred că aceste subiecte sunt priorități adevărate.
Pentru a lucra eficient în soluționarea acestor probleme, e nevoie de cooperare largă între țări la nivel global. Este necesară construcția unui dialog constructiv și cinstit. Sunt necesare planuri comune de acțiuni. E nevoie de încredere reciprocă și suport reciproc.

Tratarea problemelor menționate cere timp, disciplină și consistență.
Noi nu putem determina azi progrese importante imediate pe aceste subiecte – dar noi azi putem adopta și pune în aplicare un șir de decizii, care vor determina progrese mari în viitorul apropiat.

Vreau să aduc câteva cifre vorbitoare.
În 2019 și în 2020 Moldova a fost lovită de secetă severă.
În rezultatul secretelor din 2019 și 2020, numai Găgăuzia a pierdut roadă agricolă în volum echivalent cu 2/3 din bugetul Autonomiei.
Această cifră indică dramatismul efectelor încălzirii globale într-o regiune mică și argumentează necesitatea unor investiții urgente în dezvoltarea infrastructurii de colectare și păstrare a apelor.
Problema crizei globale a alimentelor, prognozată de experții ONU, poate fi prevenită prin susținerea unor așa proiecte – și Găgăuzia e pregătită să implementeze asemenea proiecte și să fie un producător și furnizor sigur de produse alimentare. Dar, avem nevoie de susținere pentru rezista în fața secetei.
În Găgăuzia nu avem nicio uzină de procesare a deșeurilor solide, în timp ce avem 24 de platforme autorizate pentru depozitarea deșeurilor și cca 250 locuri neautorizate. Chiar și locurile autorizate nu sunt îngrădite și nu au platforme betonate, și nu facem sortarea deșeurilor. Anual generăm mai multe deșeuri decât anul precedent și în câțiva ani vom avea deja peste 500 de locuri neautorizate, unde se vor acumula deșeuri.
Recunoaștem că resursele noastre interne nu sunt suficiente pentru a soluționa aceste probleme în perioada apropiată. Dar, în cazul în care nu le soluționăm, ne pomenim într-o criză ecologică și pierdem capacitatea să producem alimente.
Exemple precum este Găgăuzia sunt multe – și ele sunt rezultatul setării iraționale a priorităților și a vitezei insuficiente de luare deciziilor.

E timpul să inițiem cooperare largă și rapidă pentru soluționarea practică a problemelor, care pun în pericol existența omenirii și protejarea planetei.
Suntem puternici numai când acționăm în echipe unite de obiective comune. Avem suficiente obiective importante comune, care ne unesc – haideți să muncim împreună.