Ziua Respectului și Memoriei

Pentru generația noastră, ziua de 9 Mai este ziua Respectului și a Memoriei. 

Noi trebuie să ținem minte că, în spatele acestei date au rămas sorțile a zeci de milioane de oameni, viața cărora a fost curmată de cel mai sângeros război în istoria omenirii.

Bunicii și străbunicii noștri au trăit ani dominați de lupte, ani domniați de zgomotul armelor, ani dominați de vărsare de sânge.

Războiul a lăsat în urmă multe mii de localități distruse. Milioane de copii au rămas orfani. Războiul a lăsat în urmă sărăcie, cu foame și cu frică. 

Generațiile care au trăit al doilea război mondial au rămas cu traume sufletești adânci.

Nicio istorie scrisă nu poate transmite ororile războiului, dar cred că în ziua de 9 Mai trebuie să încercăm să ne imaginăm groaza acelor ani. 

Trebuie să ne imaginăm pentru a înțelege cât de mare a fost valoarea păcii, pentru oamenii care au trecut prin acel război. Pentru ei liniștea obișnuită era în sine o stare de fericire. 

Azi noi, din păcate, nu prețuim pacea. Nu prețuim liniștea. 

Nu le prețuim pentru că suntem norocoși și le-am moștenit, și le-am primit cadou.

Deseori vorbim că al doilea război mondial a fost cea mai mare crimă împotriva omenirii, dar comportamentul nostru de azi demonstrează că încă nuam învățat lecția.

Prea des în societate putem observa lipsa de respect față de alți oameni, prea rar ne ajutăm unii pe alții, prea ușor ne atacăm și ne certăm.

Cred că ziua de 9 Mai trebuie să devină ziua unității sociale. 

Zi în care ne amintim că cele mai mari realizări oamenii le-au făcut atunci când s-au unit pentru a face împreună lucruri bune și s-au ajutat reciproc.

Ziua de 9 Mai trebuie să fie ziua în care noi sărbătorim pacea și liniștea, sărbătorim respectul și susținerea reciproce. Zi în care îi comemorăm pe cei care au pierdut viața pentru ca noi să putem trăi, învăța și munci în pace.

Veșnic respect celor care au căzut în acel război și multă înțelepciune nouă – celor care trebuie să păstreze pacea azi și în viitor.