PARLAMENTULUI EUROPEAN

Membrilor Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova

Stimați Membri ai Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova!

Cu privire la textul Proiectului de declarație și recomandări, aprobat în cadrul celei de-a douăsprezecea reuniune a Comitetului parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, (în temeiul Articolului 441(3) al Acordului de asociere), care a avut loc la 1 noiembrie a.c.,  la Chișinău, considerăm necesar să venim cu unele precizări.

1. Salutăm și apreciem obținerea, la 23 iunie a.c., de către Republica Moldova a statutului de țară-candidată pentru aderare la Uniunea Europeană. Votul „Pro” al Parlamentului European este considerat o victorie sigură atât pentru autoritățile de la Chișinău, cât și pentru cetățenii care aspiră la bunăstare, modernizare și securitate.

Acesta a fost un obiectiv de importanță strategică al statului, ce se bucură de consens puternic la nivelul întregului spectru politic și non-politic – Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul, partidele din opoziție, comunitatea de afaceri, mediul academic și societatea civilă.

2. Conștientizăm faptul că procesul de negocieri și aderare în spiritul recomandărilor partenerilor strategici, coordonarea de politici și reforme structurale  vor avea finalitatea scontată doar prin implicarea activă și printr-un consens larg între administrația publică centrală, administrația publică locală și fiecare cetățean aparte. Obiectivul nostru comun fiind livrarea de politici publice eficiente pentru crearea unor condiții de trai decente cetățenilor noștri.

3. În continuarea celor menționate și pentru o reflectare realistă a situației din UTA Găgăuzia, considerăm necesar să evocăm unele aspecte și argumente factologice pe marginea p. 21 din Proiectul de declarație și recomandări, unde este stipulat:

„/…/ privim cu îngrijorare situația din Găgăuzia și încercările recurente ale Rusiei de a exercita influență asupra evoluțiilor politice; salutăm faptul că autoritățile moldovenești au gestionat situația cu calm și reținere și felicităm autoritățile moldovenești pentru disponibilitatea lor nestingherită de a menține dialogul cu autoritățile regionale din Găgăuzia.”

4. Constatările incluse în textul Proiectului de declarație și recomandări  sunt formulate într-o manieră exagerată, cu schimbare de accente și, prin umare, nu reflectă situația reală din UTA Găgăuzia, dar, în special, poziția oficială a autorităților constituționale ale Autonomiei. Mai mult, Comitetul Executiv de la Comrat solicită permanent amplificarea și transparentizarea dialogului dintre Administrația prezidențială și Administrația UTA Găgăuzia.

Un caz recent, în această ordine de idei, îl constituie vizita dnei Maia Sandu, în 2 septembrie a.c., la Comrat, când protocolul prezidențial a exclus întrevederea Șefei statului cu Guvernatoarea Găgăuziei. (Presa autohtonă a reflectat subiectul.) Prin urmare, prezența Guvernatoarei la întâlnirea Președintei M. Sandu cu membrii Adunării Populare a Găgăuziei s-a produs la discernământul și insistența proprie.

De altfel, de la începutul mandatului său, 7 decembrie 2020, Șefa statului a vizitat de două ori Autonomia și în ambele cazuri a preferat să evite  întâlnirea cu Bașcana Găgăuziei.

5. Guvernatoarea UTA Gagauz-Yeri  a fost exclusă, în martie 2021, din noua componență a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), decretată de către Președinta Maia Sandu, argumentându-se că „Irina Vlah va fi  invitată neapărat, atunci când vor exista subiecte ce vizează Autonomia.” Această decizie crează impedimente suplimentare de colaborare și dialog.

6. O monitorizare a discursurilor publice actuale, lansate de Guvernatoarea Găgăuziei, ar scoate în evidență corectitudinea și integrarea tuturor demersurilor și activităților noastre în marja prevederilor constituționale și ale Legii „Despre statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 23 decembrie 1994.

7. Se simte o marginalizare a reprezentanților Autonomiei Găgăuze în comunicarea internațională, la mesele de negocieri sau intâlniri protocolare cu reprezentanții instituțiilor internaționale, desfășurate la Chișinău.

 La solicitarea noastră și nu fără susținerea de care ne bucurăm din partea ambasadorilor acreditați în Republica Moldova, am obținut includerea Guvernatoarei UTA Găgăuzia pe lista membrilor Comisiei Naționale de Integrare Europeană de pe lângă Președintele RM.

Considerăm imperios necesară o revizuire a poziției Administrației centrale față de Administrația publică de la Comrat.

8. INSISTĂM, ca pe viitor, membrii Comitetului de asociere UE – Republica Moldova, pentru o informare obiectivă, din prima sursă, să se deplaseze în regiune sau să aibă întrevederi cu reprezentanții administrației UTA Găgăuzia.

 9. Actualul context de securitate regională, revendică atenție și eforturi sporite din partea instituțiilor puterii și UTA Găgăuzia. Realitatea compexă și dificilă trebuie să fortifice mesajul nostru de unitate și de consens în vederea elaborării unor politici socio-economice fezabile pentru bunăstarea și securitatea cetățenilor.

10. Autoritățile Republicii Moldova, la această etapă, într-un peisaj geo-economic ce întâmpină multe schimbări și provocări, au nevoie de sprijin la nivel international, dar și la nivel național, manifestat prin încrederea cetățenilor în actul de guvernare.

Confirm susținerea pentru apropierea ireversibilă a Republicii Molodva de Uniunea Europeană. UTA Găgăuzia trebuie tratată ca parte unitară a Republicii Moldova, care este Casa noastră comună. Prin urmare, și politiciile de modernizare și democratizare le vom promova împreună.

Cu respect,

Irina VLAH, Guvernatoarea Găgăuziei,

Membră a Guvernului Republicii Moldova