Este foarte dificil să vorbești în fața unui public cult despre cultură.

Omul, ca și o casă, are nevoie de o temelie rezistentă. Să nu credeți, eu nu mă refer acum la genetică și la ADN –uri.

Temelia noastră, a fiecăruia în parte, cât și a unui popor, oricât de puțin numeric ar fi, este CULTURA.

Pentru că ea, cultura, este ceea ce rămâne în om când el a uitat tot. Ea este ceea ce ne permite să ne simţim parte dintr-un grup: ceea ce ne aseamănă, ceea ce ne uneşte.

Moştenirea culturală extinde ne permite să avem o mai bună înţelegere a lumii şi a istoriei. Iar distrugerea culturii unei națiuni, poate duce la distrugerea naţiunii însăși.

Ceea ce vă pot spune cu certitudine, azi – cultura nu este direct proporțională cu membrii unei națiuni, ai unui popor.  Ea este în afara tuturor formulelor de calcul. Și în această lume post-modernă, indiferent de faptul că suntem puțin peste 100 de mii de găgăuzi, rezidenți în Bugeacul basarabean, suntem parte din cultura națională și din cultura europeană.

Avem profilul nostru etnic, național, avem atmosfera noastră culturală, care este inedită și cu care ne mândrim.

„Nasc și la Moldova oameni”, scria diplomatul și cronicarul moldovean Miron Costin, în sec. al 16-lea. Noi, găgăuzii, încă nu eram pe aceste pământuri însorite și îmbelșugate.

Dar eu vreau să mă inspir de la  boierul cronicar, Miron Costin sp să vă zic: Nasc și la Găgăuzia oameni!”

 Fiecare popor își alege personalități, prin care este recunoscut în întreaga lume.  Francezii – cu  Voltaire,germanii – Goethe, moldovenii , cred  – cu Eugeniu Doga  Romanii il deleaga peEminescu sa-i reprezinte în fata intregii lumi .

Și noi, găgăuzii, avem cu cine ieși în lume:

Dumitru Caraciobanu, actor, regizor, poet, scriitor, conaționalul nostru, un bun cunoscător al culturii și folclorului găgăuz. Muzeul nostru de Istorie şi Etnografie din Beşalma a fost înfiinţat de el, Dumitru Caraciobanu.  Și, reamintesc, Executivul de la Comrat a instituit , din 2018, ziua Culturii în Găgăuzia la 26 mai, dată care coincide cu în ziua de naștere a acestui mare intelectual, descendent al poporului nostru, găgăuz.

Cultura nu poate exista fără de credință. Așa cum nici credința nu poate exista fără cultură. Poporul găgăuz a mai dăruit poporului moldovean, culturii europene, o mare personalitate  – Protoiereul Mihail Ceachir, scrierile căruia ne-au identificat un loc distinct în istoria Moldovei și a noastră, ca entitate creștină, găgăuză. Este cultura noastră care nu doar ne conferă o identitate, dar şi ne ajută să ne demonstrăm caracterul, năzuința, dar şi ne dă un sentiment de siguranţă.

Poporul găgăuz mai are o personalitate   cu care se mândrește și care a contribuit enorm la prosperitatea noastră culturală. Vorbesc despre Dionis Tanasoglo, un mare cărturar. Este autorul primului alfabet găgăuz, fondatorul primului teatru național din Ceadîr-Lunga, care astăzi îi poartă numele, autorul primului roman în limba găgăuză, a primei Culegeri de poezie găgăuză, profesor la  Universitatea Pedagogică din Chișinău.

Dragii mei, avem cu ce  ne mândri, cu ce intra pe „porțile” culturii naționale și europene”

Limba pe care o vorbim, gastronomia noastră, obiceiurile şi tradiţiile noastre. Acestea toate sunt o parte integrantă a fiinţei noastre, sunt sufletul nostru.

Să ne amintim numai de Hederlez-ul  nostru, care adună zeci de mii de vizitatori – din regiune, din țară, din străinătate !

În acest an , după cum știți, am promovat și proiect de rezonanță și de suflet – ”Cunoaște Găgăuzia prin cultură”. Am urcat modesti în scennel țării, dar am ieșit sub aplauze fierbinți. Au fost aplauze nu atât pentru talent artiștilor noștri, cât pentru cultura și tradițiile noastre, cu care ne mînrim și pa care – e de datoria noastră – să le păstrăm și să le transmitem din generație în general. Iar acest deziderat nu trebuie seă depindă de faptu ce parti deset la guvermare  -la Chișinău sa la Comrat. Politica nu trebuie să afecteze cultura, dimpotrivă, cultura trebuie să dea ținută, consecutivitate și sens  retoricii politice.

Vin cu un îndemn către lucrătorii din domeniul culturii.

Indiferent de greutăţile prin care am trece, cultura trebuie păstrată ca pe o moștenire primită de la străbuni  și pe care trebuie să o transmitem cu grijă și demnitate  generațiilor viitoare.

Vă rog să aveți grijă de tot ceea ce ne definește ca etnie, ca popor cu tradiție  și demnitate. Cultura este cea care ne va menține uniți, puternici și cu dreptul  de a revendica recunoaștere și respect – acasă, în Republica Moldova , dar și pe plan internațional. Cultura are suficient potenția ca să ne asigură identitatea și continuitatea! Mulțumesc.