Balkan Insight
March 17, 2021 07:56
Citeste pe BalkanInsight
Guvernatorul regiunii autonome, Irina Vlah, vorbește pentru Balkan Insight despre posbilitatea de a opri exodul distrugător al oamenilor din regiune prin ”trecerea de la consumul tehnologiilor, la producerea lor”.
Amplasată în partea de sud a Moldovei, Unitatea teritorială Autonomă Găgăuzia reprezintă o parte interesantă a moșetinirii entice și culturale a Moldovei, dar și o sursă de tensiuni politice între Moldova și vecini.
Găgăuzii, care sunt locuitorii de bază a regiuni, reprezintă o cultură unicală: etnici turci creștini, majoritatea cărora vorbesc rusa – sunt o insulă etnică și lingvistică într-o mare de moldoveni români cu rădăcini latine.
Potrivit unor ipoteze istorice, găgăuzii sunt descendenții turcilor Seljuc, care s-au stabilit în nordul Bulgariei în perioada medievală și, în timp, au adoptat credința creștină ortodoxă a bulgarilor.
După ce Imperiul Țarist a anexat în 1812 Basarabia, Moldova de astăzi, în rezultatul războaielor ruso-turce, rușii au invitat comunitatea găgăuză să se stabilească în sudul acestui teritoriu nou încorporat.
Disputele actuale cu privire la Găgăuzia datează de la începutul anilor 1990, după ce Moldova s-a desprins de Uniunea Sovietică, când liderii moldoveni și găgăuzi s-au ciocnit la subiectul statutului regiunii.
Mulți dintre găgăuzi, precum locuitorii Transnistriei separatiste, au dorit să se despartă de Moldova, în timp ce mulți moldoveni, la rândul lor, au susțin reunificarea cu România – din care Moldova făcuse parte între cele două războaie mondiale.
În 1994, regiunea și-a câștigat autonomia în cadrul Moldovei după votul în Parlamentul moldovean. Astăzi, Găgăuzia este încă o parte a Moldovei, spre deosebire de regiunea separatistă a Transnistriei, care se află de facto sub controlul politic și economic al Rusiei.
În prezent, Guvernatorul Găgăuziei, Bașcanul Irina Vlah, și membru al Guvernului Moldovei, și e concentrează mai puțin pe subiectele entice, și mai mult pe dezvoltarea social-economică a celei mai sărace regiuni din Moldova.
Guvernatorul în vârstă de 47 se concentrează pe oprirea exodului tinerilor, prin creșterea standardelor de viață a regiunii și a atractivității ei în special pentru tineri, așa încât mai puțini tineri să plece din regiune și din Moldova în general.
Noul IT Hub ar trebui să atragă companiile IT
„În toate echipele companiilor notorii [în străinătate], putem găsi tineri din Moldova”, a menționat Irina Vlah într-un interviu pentru Balkan Insight.
„Ei au plecat din țară pentru că aici nu au avut ocazia să lucreze în astfel de companii. Ei lucrează acum pentru a dezvolta economiile altor țări și își construiesc acolo viitorul „.
Guvernatorul Vlah spune că prioritatea sa specială pe dimensiunea economică e dezvoltarea sectorului IT.
„Avem nevoie de locuri de muncă stabile, care să ofere oportunități de creștere profesională. Este un element al setului de acțiuni, prin care putem convinge tinerii să lucreze aici, acasă ”, spune ea.
Din 1991, populația regiunii a scăzut cu aproape 14%, de la cca 160.000 la doar aproximativ 135.000 de oameni.
Moldova, în general, are una dintre cele mai ridicate rate de emigrare din Europa, datorită în mare parte sărăciei și lipsei de oportunități la domiciliu. Statisticile oficiale arată că 60% dintre cei care părăsesc definitiv Moldova sunt tineri sub 30 de ani.
Autoritățile din Comrat, cel mai mare oraș din regiunea autonomă, încearcă să contracareze acest lucru.
Cu suportul SUA și Suediei, autoritățile Găgăuziei vor construi un hub digital IT pentru a oferi tinerilor pasionați de matematică și programare posibilitatea de a dobândi cunoștințe și abilități.
„Cu ajutorul hub-ului, vom atrage companiile IT în Găgăuzia. Unul dintre obiectivele noastre este să transformăm Găgăuzia dintr-o regiune care consumă tehnologie, într-una care produce și furnizează tehnologii”, a declarat Guvernatorul.
Bașcanul afirmă că efectele politicilor aplicate pot fi deja observate în trecerea de la tendința de scădere natalității la cea de creștere, și în numărul tot mai mare de familii tinere, care decid să rămână în Moldova.
Diviziunea lingvistică rămâne o problemă
Una dintre problemele cu care se confruntă tinerii din Găgăuzia, în căutarea unui loc de muncă, e problema cunoașterii limbilor – rata ridicată a non-vorbitorilor de română, limba de stat din Moldova. Întrucât toată majoritatea vorbesc rusa, ei au probleme de integrare pe piața muncii din țară.
Între timp, Turcia a investit bani în Găgăuzia, pentru a conserva limba găgăuză, care e un vechi dialect turcesc.
Și România a început să investească în sectorul educațional din regiune, în special în Comrat.
Liceul Mihai Eminescu cu studiere în limba română e una dintre cele mai bune școli din Găgăuzia. Pentru acest liceu se construiește un bloc nou de studii cu valoarea totală de cca 1 milion de euro, dintre care cca 750 mii euro au fost oferiți de România.
Baskanul Irina Vlah învață limba română în ultimul an, lăsând la o parte disputele politice referitoare la denumirea limbii: română sau moldovenească.
„Numărul familiilor care își doresc copiii lor să învețe în limba română crește. Iar această creștere este firească, deoarece încurajăm studierea limbilor pentru a crea mai multe oportunități”, a declarat Irina Vlah pentru BIRN.
„Prefer să mă concentrez pe idei și proiecte, care ne permit să învățăm și să lucrăm împreună, să modernizăm țara împreună și să îi convingem pe tineri să-și lege viitorul de Găgăuzia și Moldova”, explică Irina Vlah.
Între timp, Turcia contribuie la finanțarea unui colegiu industrial, despre care Guvernatorul Vlah spune că va fi o „fabrică de ingineri”, oferind tinerilor posibilitatea de a obține calificări importante de muncă acasă.
E necesar să creăm mai multe afaceri, și mai puțin să discutăm politic
Autonomia exportă în 60 de țări, în principal în Turcia, România, Rusia și Belarus. Cea mai mare cotă în export o are vinul. Peste un sfert din exporturi sunt produse textile. Produsele din industria auto sunt un alt sector cheie.
Sectorul IT e văzut ca unul cheie pentru construcția unui viitor mai bun. „Vom insista pe atragerea companiilor IT în Găgăuzia; vrem să vedem oficiile companiilor IT în toate orașele noastre, unde tinerii pot învăța și câștiga experiență în producerea tehnologiilor de mâine”, spune Irina Vlah.
Guvernatoarea afirmă că Găgăuzia vrea să atragă investitorii în regiune prin regimul atractiv de activitate în cadrul zonei economice libere ”Valkaneș”.
„Nu așteptăm ca investitorii să vină la noi – mergem noi la ei. Și de fiecare dată mergem cu oferte. Învățăm să construim relații de durată cu investitorii și să le câștigăm încrederea. Credem că asta e cheia unui parteneriat corect între autorități și afaceri”, adaugă Bașcanul.
Când unii solicită mai multă independență pentru Găgăuzia, Irina Vlah vine cu altă opinie.
„Sunt adeptul îmbunătățirii interacțiunii dintre autoritățile Autonomiei cu cele centrale, pentru a crește eficiența lor și pentru a determina o dezvoltare organică a Găgăuziei în cadrul Moldovei”, a spus Guvernatorul.
Pe de altă parte, Irina Vlah a declarat că problema Transnistrează nu poate fi soluționată până clasa politică din Chișinău nu va deveni mai matură, înțeleaptă și mai puțin instabilă.
„Furtunile dintre liderii politici din Chișinău și lipsa continuității în actul de guvernare generează o atmosferă de instabilitate și impredictibilitate – care nu încurajează dezvoltarea unui dialog eficient”, menționează Bașcanul.